Pe la sfarsitul anilor ’50 si inceputul anilor 60’, lumea era impartita destul de clar: Occidentul sau lumea libera intr-o parte, asa zisele democratii-populare – de fapt dictaturi comuniste – de cealalta si la mijloc – aspirantii la o existenta mai buna, tarile nedezvoltate, sau cum au fost numite politicos, tarile in dezvoltare.
In filmele vechi si in special in vechile jurnale de stiri americane, nascute inaintea televiziunilor in fiecare casa, produse de vestita Movitone, puteai vedea exercitiile copiilor de scoala impotriva unor atacuri atomice ale capcaunilor rosii. Capul intre maini si ghemuiti sub bancile clasei, patetic! Arata ca masurile anti-criza ale guvernantilor moderni.
Occidentul si-a asigurat bunastarea cu ajutorul posibilitatii date populatiei de ajunge la un nivel de viata ridicat prin creditele pe care le-a acordat omului de rand pentru a trai mai bine sau producatorului pentru a produce mai eficient. Bancile si institutiile financiare au alimentat agregatele sociale cu “combustibilul” necesar dezvoltarii.
Creditul este o unealta necesara pentru dezvoltarea unei societati. Creditul trebuie sa genereze productie si unelte cu care se poate ajunge la o eficienta economica, creditul trebuie sa dea posibilitatea unor cetateni sa-si procure o bunastare necesara unui trai civilizat.
Creditul nu poate fi in nici un caz obiectul unor manipulari ordinare care au “orbit” o populatie infantila din punct de vedere consumerist. Creditul “cu buletinul” a fost una din cele mai nocive actiuni bancare din toate timpurile. Noi, romanii, am devenit indienii cumparati de primii albi in America cu dulciuri si margele de sticla. Acum platim cu bolile pe care le-au adus acesti “albi de peste hotare”, noua indienilor moderni!
Asadar, impreuna cu conducerile incompetente si rauvoitore din 1989 si pana astazi, ne-am tra