Noua lege a pensiilor poate merge la promulgare, după ce ieri Curtea Constituţională a declarat constituţional actul normativ care majorează vârsta de pensionare la 65 de ani şi rupe legătura dintre pensia primită şi salariul mediu brut pe economie.
Opoziţia, care a contestat legea pe motiv că este inechitabilă şi injustă şi că a fost adoptată prin furt în Camera Deputaţilor, a cerut preşedintelui Traian Băsescu să nu o promulge. Ministrul muncii, Ioan Botiş, susţine că legea va aduce echilibrul de multă vreme deficitar în bugetul pensiilor (aproape 1,5 mld. euro, adică 1,3% echivalent PIB, în 2009, care a fost acoperit din sume de la bugetul de stat).
Chiar dacă, pe termen lung - într-un orizont de 10-20 de ani - legea va echilibra bugetul de pensii, ea nu rezolvă un lucru extrem de important, anume că, deşi obligă aproape pe toată lumea să se asigure, rămâne deficitară în privinţa obligaţiilor de a contribui. De pildă, cineva care pe cartea de muncă are salariul minim pe economie (primind restul de salariu în mână) va contribui ca atare şi s-ar putea trezi după 35 de ani de slujbă că nu are de primit decât o sumă infimă la pensie. Cine are pe cartea de muncă salariul mediu brut (1.836 de lei în iulie curent) nu va primi la pensie mai mult de 700-800 de lei (la valoarea de acum actualizată cu rata inflaţiei şi la punctul de pensie stabilit acum la 730 de lei), la un stagiu obligatoriu de cotizare de 35 de ani şi la vârsta minimă de pensionare de 65 de ani.
"Cine contribuie toată viaţa cu salariul mediu brut pe economie va primi la sfârşitul stagiului de cotizare de 35 de ani, un punct de pensie (730 de lei acum - n.n.). Dar cine cotizează, să spunem, până la 40-45 de ani va primi mai mult, un punct şi jumătate, două. Pensiile nu vor scădea, dar nu vor mai fi legate de salariul mediu brut pe economie", spune Mihai Şeitan, fostul mi