Daca francezii pot ignora Curtea Europeana pentru Justitie, de ce nu putem face si noi asta, se intreaba editorialistul britanic Alasdair Palmer, referindu-se la expulzarea rromilor din Franta, in ciuda opozitiei internationale.

"Dar de ce? Cate divizii are Papa?", a fost riposta lui Stalin, cand Churchil l-a avertizat ca este important sa nu isi "compromita relatiile cu Vaticanul", din cauza opresiunii catolicilor din Polonia, scrie Palmer, in cotidianul The Telegraph.

Un singur lucru l-ar fi putut face pe Stalin sa se razgandeasca: forta. Daca forta lipsea, acesta nu vedea nici un motiv pentru care sa asculte.

Ai putea fi iertat atunci pentru gandul ca si Franta are aceeasi pozitie fata de Curtea Europeana de Justitie, corpul care decide pe probleme de legi europene, asigurandu-se ca statele membre se supun deciziilor sale, crede jurnalistul britanic.

Guvernul francez i-a deportat fortat pe membrii comunitatii rrome, inapoi in Bulgaria sau Romania, in parte ca raspuns la presiunea venita din partea populatiei sale, convinsa ca oriunde sunt rromi exista si un val de infractiuni.

Politica este clar discriminatorie, dar, desigur, asa si trebuie sa fie, daca se doreste diminuarea numarului rromilor din Franta. Este de asemenea si impotriva legilor UE.

O directiva a Uniunii Europene prin care toate statele membre sunt obligate sa "asigure libera miscare a cetatenilor UE" este in vigoare din anul 2004 si a fost imediat incorporata in legea britanica.

Cu alte cuvinte, dupa cum a spus un oficial al Agentiei Vamale a Marii Britanii: "Nu am putea face ce le-au facut francezii rromilor. Curtile judecatoresti ar interveni si ar opri totul imediat".

"Judecatorii francezi sunt mai permisivi decat ai nostri. Totusi, guvernul francez nu a inclus niciodata acea directiva in legea francez