Statul a respectat doar pe hârtie ţintele de deficit bugetar, amânând în mod repetat plata datoriilor către mediul privat. Insistenţa FMI ca plăţile să fie aduse la zi va pune presiune pe cheltuieli la finele anului.

De la semnarea acordului de finanţare externă cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană, ţintele pentru soldul arieratelor statului către sectorul privat au fost ratate fără excepţie. La cea mai recentă revizuire a înţelegerii financiare, oficialii FMI au sugerat că vremea toleranţei a apus, iar Guvernul trebuie să găsească soluţii pentru a respecta această condiţie astfel încât în aprilie anul viitor arieratele să fie stinse.

Odată cu eliberarea celei de-a cincea tranşe a împrumutului, directorul general adjunct al FMI, Murilo Portugal, a declarat că „prioritatea României este rezolvarea definitivă a problemei arieratelor, prin îmbunătăţirea disciplinei financiare în economie şi creşterea credibilităţii eforturilor de ajustare depuse de autorităţi“. De altfel, înainte ca board-ul FMI să se întrunească pentru aprobarea finanţării, şeful misiunii instituţiei în România, Jeffrey Franks, vorbea despre îngrijorarea legată de problema arieratelor. „A avea arierate în sectorul public nu face rău numai sectorului public, ci şi celui privat şi revenirii economice“, avertiza acesta.

Artificii contabile pentru ochii FMI

În cele din urmă, FMI a virat noua tranşă chiar dacă ţinta soldului de arierate stabilită pentru iunie nu a fost îndeplinită, statul acumulând la jumătatea anului plăţi restante de peste 90 de zile în valoare de 1,84 miliarde de lei, aproape dublă faţă de cuantumul agreat cu FMI, de 1,09 miliarde de lei. La presiunea partenerilor externi, Guvernul a decis la rectificarea bugetară să suplimenteze fondurile pentru sănătate tocmai pentru a achita o parte din datoriile către furnizorii de servicii şi medicam