Chiriaşii brăileni, în mare parte "cazuri sociale", nu-şi permit să dea 24.000 de euro pentru o garsonieră.Niciun chiriaş din Brăila nu a depus cerere să-şi cumpere locuinţa. Primarul Aurel Simionescu spune că preţul cerut este mult mai mare decât preţul investiţiei.
În Brăila, pe piaţa liberă, un apartament din buricul târgului nu se vinde, acum, cu mai mult decât 25.000 - 30.000 de euro. În aceste condiţii, ANL vinde chiriaşilor - catalogaţi cazuri sociale sau tineri cărora statul le oferea un ajutor - locuinţe cu peste 400 de euro pe metrul pătrat. Preţul este cu mult mai mare decât acela de construcţie.
"La Brăila, preţul maxim de construcţie a unui apartament ANL nu a fost mai mare de 350 de euro pe metrul pătrat. ANL vinde, la noi, apartamente la preţul la care ar construi acum: 400 de euro pe metrul pătrat. Valoarea depăşeşte cheltuielile aferente construcţiei, preţul de inventar, ceea ce nu-i corect deloc", ne-a declarat Aurel Simionescu, primarul Brăilei.
Aşa se explică şi faptul că niciun chiriaş nu poate să cumpere locuinţa şi nici nu vrea: zonele în care sunt imobilele sunt periferice, iar construcţiile lasă de dorit.
Preţ făcut la centru
Potrivit primarului Simionescu, preţul apartamentelor "s-a făcut la nivel naţional: s-a luat preţul de la Bucureşti, Sibiu, Timişoara, s-a făcut o medie şi s-a impus preţul peste tot. Dar Brăila nu-i nici Bucureşti, nici Timişoara!".
Administraţia locală a formulat un memoriu, în urmă cu două luni, şi l-a trimis ministrului MAI de atunci, Vasile Blaga.
"Ceream să rectifice preţurile în funcţie de vechime, calitate a construcţiei şi preţ contabil. N-am primit niciun răspuns", mai spune Simionescu.
Pe de o parte, chiriaşii nu pot convinge băncile, cu veniturile lor, să le dea credite de câte 24.000, chiar 40.000 euro. Pe de altă par
