După "Vagabondul milionar" de Vikas Swarup, iată alt roman ales de ochiul atent al Adelinei Patrichi, editor şi autor pasionat, pentru a deschide ferestrele ficţiunii spre India, cea de la mijlocul secolului trecut, înfăţişând lumea rajahilor de odinioară trăind în palate fabuloase, pline de comori, sub fastul şi strălucirea cărora colcăie secrete ruşinoase, pasiuni tulburi, tragedii şi păcate apăsătoare: "Moarte la Curtea Rajahului" de Shivani Singh, scriitoare ieşită din comun prin curajul de a oferi detalii despre lumea căreia îi aparţine.
Shivani Singh provine dintr-o familie regală indiană, fiica prinţesei din principatul Mandhupur, îşi caută rostul şi vocaţia - doctorat în filosofie abandonat ca să facă film, iar apoi se dedică scrisului. Primul ei roman o plasează în "Top 10" pe lista de bestselleruri naţionale alese de "India Today", cu şanse de a deveni longseller, are probabil încărcătură autobiografică şi îndrăzneşte să dezvăluie viaţa de la curtea unui rajah, din interior, prin ochii unei fete, Lila, aflate la o vârstă ingrată, între copilărie şi adolescenţă.
Lila o însoţeşte la Sirikot pe mama ei, în vizita pe care o face familiei, îşi revede acum unchii de vârste variate şi are parte la curtea bunicului ei, Nana Sahib, de întâmplări neobişnuite: află de moartea crudă a unui patindar, ia parte la ceremoniile şi riturile ce au în centrul lor diferiţi membri ai familiei (rajahul luând micul dejun cu nepoţii, pedepsirea unei concubine neruşinate, împărţirea bijuteriilor), asistă la agonia cumplită a rajahului otrăvire urmată de incinerare şi încoronarea moştenitorului, simultan se petrece despărţirea de tot şi toate a bunicii, Nani Sahib, prin sati (văduva îşi urmează soţul pe rugul funerar).
Mica prinţesă are ambiţia să investigheze moartea rajahului pe alte piste decât ale mamei care îl suspecta pe fratele mai mare, moştenit