Domnul Marko, cel care avea degetul bagat pe inelul grenadei, jucandu-se cu el, putin distrat, ca si cand nu ar fi stiut cu ce se joaca, a lasat joaca si jucaria si s-a apucat de treburi mai serioase.
Dupa ce, timp de aproape o luna, a cochetat cu declaratiile "independente", de speriase lumea buna, dand sperante Opozitiei si populatiei ca ar putea inclina balanta puterii in partea cealalta, si-a schimbat brusc opiniile.
Acum nu mai e preocupat de pensiile sarmanilor oameni, nu mai are puncte de vedere in contradictie cu cele ale partidului aflat la Guvernare, recte PD-L.
Daca acum 10 zile spunea ca UDMR nu este in situatia sa spuna ca trece in opozitie, dar se poate ajunge la asa ceva, "chiar in timp scurt", intrucat partenerii de coalitie sunt "in deriva", avertizand astfel conducerea PD-L si pe Traian Basescu ca au datorii fata de UDMR acum, brusc, Marko imbratiseaza si sustine discursurile Primului Ministru, sustinand senin ca nu sunt probleme si, mai mult, se intrevede o imbunatatire a situatiei romanilor pentru care, nu e asa, UDMR a militat tot timpul.
Cum a avut loc transformarea asta in 10 zile? Brusc, s-a luminat cerul si a inceput sa curga lapte si miere in curtile romanilor.
Pai nu chiar brusc, ci treptat. Mai intai a pus piciorul in prag si a cerut votarea in regim de urgenta a Noii Legi a Invatamantului. "Acest dorint a UDMR" figureaza pe lista de donatii a PD-L de la inceputul guvernarii, iar Marko tot cere si cere si cere, iar Basescu promite si promite si promite si uite ca Marko a vazut ca steaua lui Base apune usor-usor si el ramane cu Legea nevotata si il suguie urmasii lui Atilla.
Si atunci, pune piciorul in prag si merge la stapanire si intreaba. Ori legea ori plec. Semnale a dat, si-a pregatit din timp "iesirea", dar nu era hotarat. Si santajul a tinut, a primit promisiunea