România se poate lăuda cu o infrastructură ce concurează cu succes orice ţară de lumea a treia. Trasarea pe hârtie a viitoarelor autostrăzi este de mulţi ani un sport naţional, ca şi refacerea lor. Mai exact, pentru orice lucrare de infrastructură este necesar un studiu de fezabilitate (SF). Compania a avut grijă să întocmească zeci de SF-uri care ulterior au fost uitate prin sertare. Pentru altele s-au realocat bani în anii ce au urmat. Ceea ce se numeşte "revizuire". Fenomenul este determinat de nerespectarea valabilităţii acestor studii. Potrivit HG 28/2008, un SF este valabil doi ani. Dacă în această perioadă nu este demarată lucrarea, studiul trebuie revizuit. Depăşirea perioadei nu înseamnă altceva decât alte cheltuieli din bugetul statului. În mai bine de trei ani, din banii cheltuiţi pe refaceri şi revizuiri am fi putut construi chiar şi 9 kilometri de drum naţional.

Aşa cum a arătat Jurnalul Naţional în articolul "Nouă miliarde de euro aruncaţi precum sarea pe drum", gestionarea banilor alocaţi pentru autostrăzi şi reabilitări de drumuri naţionale lasă găuri negre în buget cu efect zero. Dacă pentru consultanţă şi proiectarea de drumuri şi autostrăzi s-au cheltuit 250 de milioane de euro, nici pentru revizuirea unor studii de fezabilitate nu au existat oprelişti. Încă din 2006, reactualizarea SF şi definitivarea traseului Bucureşti - Moara Vlăsiei, servicii oferite de Search Corporation, erau compensate cu peste 600.000 de euro. Elaborarea studiului de prefezabilitate pentru Autostrada Târgu-Mureş - Iaşi - Sculeni ne costa în 2007 în jur de 700.000 de euro. Ceva mai târziu, în acelaşi an, în urma unei licitaţii deschise, CNADNR plătea 2.500.000 de euro pentru elaborarea SF pentru Autostrada Sibiu - Piteşti. Trei ani mai târziu, lucrările nu au fost încă demarate. Încă din 2007 s-a plătit pentru reactualizarea SF a centurii Sibiului aproape 7