Deşi li se permite accesul atât la transportul cu metroul, cât şi la cel cu autobuzele publice prin cardul electronic Activ, cei un milion de bucureşteni, care dispun de acest card, sunt obligaţi să caute cea mai apropiată staţie de autobuz în cazul în care rămân fără "călătorii" pe cardul electronic. Compania care administrează transportul cu metroul în Bucureşti nu deţine echipamente de emitere sau reîncărcare a acestor carduri, ci vinde abonamentele de pe acest card în staţiile de autobuz, ceea ce nu se întâmplă în nicio altă capitală europeană. Explicaţia oficialilor: metroul şi autobuzele publice sunt administrate de companii diferite, ceea ce îngreunează introducerea unui sistem comun şi eficient de plată a călătoriilor.

Aproape un milion de bucureşteni folosesc cardul electronic pentru accesul la transportul cu autobuzele publice, dar şi pentru a circula cu metroul, încasările din vânzarea titlurilor de călătorie încărcate pe aceste carduri ridicându-se la 24,1 milioane de euro, în creştere cu 15% în primele opt luni ale acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit oficialilor de la Regia Autonomă de Transport a Bucureştiului, căreia i-au revenit 91% din aceste venituri.

Deşi cardul electronic Activ permite accesul la metrou, acesta nu poate fi cumpărat şi nici reîncărcat în staţiile de metrou, ci doar în cele de autobuz, dat fiind faptul că metroul nu dispune de echipamente de emitere sau reîncărcare.

Cum se explică această anomalie, la care oficialii Metrorex, compania care administrează metroul, nu au găsit rezolvarea în ultimii ani, când au acceptat să se poată intra la metrou cu cardul electronic?

Cardul electronic Activ, ce permite accesul atât la călătoriile cu autobuzul, cât şi la cele cu metroul, este un proiect demarat şi implementat în 2007 de Regia Autonomă de Transport Bucureşti, aflată s