S-a născut la Craiova, în sânul unei vechi şi influente familii boiereşti. Clasele primare le-a făcut la Şcoala Nr. 1 de băieţi „Obedeanu“, pentru ca mai apoi să-şi desăvârşească studiile la Paris. Este nimeni altul decât Constantin Argetoianu, boier cu talent de mare scriitor.

Om politic, jurist, medic, diplomat, Constantin Argetoianu şi-a pus amprenta asupra epocii în care a trăit. Era un om cu tabieturi boiereşti, cu o pasiune pentru presă, pe care o iubea şi ura deopotrivă, dar fără de care nu putea trăi.

A înţeles de timpuriu, de când debutase în politică, în Partidul Conservator, conexiunea strânsă dintre politică şi gazetărie, proprie vremurilor moderne.

N-a practicat niciodată gazetăria, dar a scris nenumărate însemnări personale, fiind considerat un „Saint Simon român“, după cum îl numea Dan Ciachir în lucrarea „În lumea presei interbelice“. În sprijinul acestei idei vin lucrările sale, moşteniri lăsate urmaşilor, volumele „Însemnări zilnice“ (încă needitate integral) şi nu numai.

O cronică a vremii sale

„Argetoianu citea sistematic şi cu pasiune atât ziarele româneşti, cât şi pe cele străine. Ştia că aceste ziare, dincolo de menirea lor informaţională, sunt întreprinderi comerciale, legate de interese precise.

Hermeneut al presei, Argetoianu citea printre rânduri, cântărea - aşa cum reiese din jurnalul său - nuanţele, aluziile, ambiguităţile...

Întocmai ca pentru un ziarist, şi pentru acest om politic ştirea avea întâietate. El însuşi colecţiona ştiri, reproducându-le din gazete. Acestea puteau fi legate de execuţiile care s-au ţinut lanţ în Rusia sovietică a anului 1937, de calamităţi naturale locale, de moda feminină, de stupidităţi şi inepţii sau pur şi simplu de cancanuri - pe vremea sa, cotidienele cultivau materia specifică azi «tabloidelor». În felul acesta, Argetoianu a alcătuit, după metoda