În ţara asiatică au fost descoperite mari zăcăminte din preţiosul metal, ceea ce ar putea schimba radical destinul localnicilor. Mii de mongoli îşi abandonează casele pentru a deveni căutători de aur. Oameni de afaceri străini investesc masiv în exploatarea minelor aurifere.
Producţia de aur în Mongolia cunoaşte, în ultimele decenii, o dezvoltare fără precedent. Trambulina pentru această creştere a reprezentat-o descoperirea, în 2001, a unui vast zăcământ de aur şi de cupru de către societatea canadiană Ivanhoe Mines, în regiunea numită Oyu Tolgoi.
Mai citeşte şi:
VIDEO Cei 33 de mineri chilieni blocaţi în subteran de două luni, la un pas de a fi salvaţi
De atunci, numărul firmelor şi al investitorilor care au încept să bage fonduri serioase în cercetările şi exploatările miniere a crescut spectaculos (de circa 17 ori, susţin unele statistici economice). Iar marea cursă pentru aurul mongol a început cu adevărat când întreprinderi de profil din toată lumea, dar şi localnici, au luat cu asalt deşertul Gobi. Zăcămintele de acolo reprezintă un adevărat „magnet".
În afară de faptul că a schimbat din temelii piaţa produselor miniere, goana după preţiosul metal modifică radical şi viaţa unui număr însemnat de locuitori (săraci) care au început să-şi câştige existenţa din găsirea şi comercializarea „firicelelor" de aur.
O altă zonă în care această activitate se dezvoltă pe zi ce trece este albia secată, dar şi locul de unde izvora odată râul Ongi. Evaporarea acestuia (din cauza faptului că Mongolia se confruntă cu fenomenul deşertificării), acum circa 10 ani, a afectat profund, în sens negativ, traiul localnicilor. Astfel, puşi faţă în faţă cu o sărăcie cruntă, ei au fost nevoiţi să se transforme în căutători de aur.
Sunt supranumiţi „ţestoasele Ninja", sau simplu „Ninja", datorită recipentelor de plastic verd
