Am auzit de curând o vorbă perfectă: am avut un trecut de rahat, avem un prezent de rahat. Din fericire, nu avem niciun viitor.
După atâtea revoluţii merităm dreptul de a alege măcar ce bec vrem să folosim. Aş vrea să nu mă oblige o conspiraţie industrială să am lumină chioară şi rece în casă. Şi să nu mă dreseze să mă bucur ca un lovit de tren că economisesc bănuţi în timp ce-mi distrug viaţa, la lumina de rahat a acestor salvatoare becuri economice. Iată un nou studiu de caz de marketing mizerabil. Sanchi, e criză, deci îi convingem pe idioţi să cumpere becuri de 10-30 de ori mai scumpe, cu o lumină de 1.000.000 de ori mai depresivă şi le şi explicăm că au şansa de a economisi 13 euro, plus superoferta de a salva planeta. Iar dacă se întâmplă să nu-i convingem, avem şi varianta să-i forţăm.
În general, specia umană pare predispusă să preia cu bucurie microbii care o îmbolnăvesc la cap. Teoretic, din septembrie 2009, dispar treptat din magazine becurile cu filament, numite cu incandescenţă, deşi în Europa bolnavă de nervi termenullimită al acestei imbecilităţi este 2012. Noi, cultivatorii de gropi, suntem foarte trendy, în schimb. Chiar dacă riscăm să îmbolnăvim de tot moralul populaţiei, şi aşa suficient de scoasă din minţi. Pentru că "becurile economice se pretează foarte bine în clădirile comerciale, magazine, fabrici, clădiri de birouri. Lumina produsă are o intensitate de 3 ori mai mare decât cea a becurilor incandescente. Acestea au avantajul de a produce o lumină mai caldă, mai plăcută, sunt în măsură să creeze atmosferă romantică, intimă, de relaxare.
Becurile fluorescente, aşa cum ne spune chiar şi numele acestora, produc o lumină verde-albastră care este rece şi neplăcută. Designerii de interior evită să foloseasca becurile economice în locuinţe, mai ales în camerele unde avem nevoie de lumină de atmosferă, cum ar fi dormi