In Antichitate a existat o puternica scoala de medicina, iar numeroasele izvoare arheologice arata ca egiptenii si romanii se ridicau la cele mai inalte standarde de pregatire medicala.

Forcepsul, scalpelul, speculum-ul, acul chirurgical sunt cateva din numeroasele instrumente chirurgicale inventate de romani. Acestia au fost pionierii chirurgiei cataractei. Totodata, in aceea perioada, scoala elenisto-romana a atins adevarate performante pentru nivelul medical al vremii.

Galen din Pergam, cel mai de seama reprezentant al acestei scoli, s-a remarcat cu rezultate deosebite in domeniul chirurgiei cerebrale si al celei oculare. Femeile romane aveau un simt estetic foarte bine cultivat, romanii stand foarte bine la capitolul cosmetice. Fondul de ten era un accesoriu obisnuit pentru sexul slab din cetatea romana.

Datele de baza ale medicinei egiptene au fost cuprinse in peste 10 papirusuri care cuprind retete pentru bolile de ochi, observatii chirurgicale sau indicatii pentru tratamentul durerilor de dinti.

Egiptenii foloseau ricinul pentru actiunea sa laxativa, macul continea opiu, smirna, lemnul de cedru si rodia aveau efect dezinfectant, matraguna era un foarte bun medicament antispastic.

Din cele 10 papirusuri, printre care " Papirusul Ed Win Smith", "Papirusul Ebers", "Papirusul Hearst", reise ca cele mai folosite afrodiziace si tonice erau ghearele, copitele si coarnele de animale. Anesteziile se faceau cu acid carbonic, rezultat dintr-un amestec de piatra si calcar.

La egipteni, tratamentele cosmetice se bazau, indeosebi, pe amestec de miere si plante naturale. Cea mai intalnita boala a tenului era acneea. Vechile scrieri mentioneaza ca si faraonii sufereau din cauza acesteia.

Un rol aparte in medicina egipteana o avea aloe vera, numita "planta nemuririi". Era folosita atat pentru c