Primarii români sunt îngrijoraţi de viitorul finanţării comunitare în condiţiile în care cinci regiuni de dezvoltare, din totalul celor opt, continuă să fie în topul celor mai sărace regiuni europene. Prin politica regională, UE transferă resurse din zonele bogate în cele sărace. România, alături de Bulgaria, cea mai săracă ţară din Uniune nu profită de şansa de a atrage bani comunitari pentru coeziune.

Săptămâna trecută Bruxelles-ul a fost vizitat de mii de cetăţeni din Uniunea Europeană implicaţi în programarea, aplicarea şi evaluarea politicii europene de dezvoltare regională, componentă fundamentală a politicii de coeziune economică, socială şi teritorială.

Desfăşurarea ediţiei din acest an a „Săptămânii europene a regiunilor şi oraşelor" („Open Days") a fost percepută foarte diferit de preşedinţii de consilii judeţene, primarii şi responsabilii de agenţii de dezvoltare regională care au participat la eveniment. A existat însă un ton comun: îngrijorarea pentru soarta finanţării viitoarei politici de dezvoltare regională în România (2014-2020).

Barroso, marele absent

Freamătul acesta s-a întâmplat departe de liderii europeni. Probabil întâlnirea cu participanţii din unităţile sub-naţionale nu a părut a fi importantă. Preşedintele Comisiei şi-a anulat rostirea directă a mesajului în faţa participanţilor la „Open Days", din cauza întâlnirii cu noul prim-ministru australian. Aşa încât, îndemnul domnului Barroso către regiuni de „a ridica vocile" i-a făcut pe participanţi să se întrebe: către cine? Nu le rămânea decât, odată reveniţi acasă, să se adreseze propriilor guverne, ai căror reprezentanţi nu s-au înghesuit nici ei să fie parte a acelui schimb de opinii şi bune practici între delegaţii regiunilor europene.

Într-un mesaj video, Barroso a promis că viitoarea politică europeană de dezvoltare regională va păstra „principiile de b