Telina, asa cum o cunoastem noi astazi, se trage dintr-o planta salbatica ce crestea pe terenurile mlastinoase de-a lungul Mediteranei si din Caucaz. Din acest stramos au derivat soiurile care azi se cultiva in toata lumea pentru frunze si radacini.
Despre telina se vorbeste in scrierile filosofilor si medicilor greci si romani ca despre un medicament deosebit de pretios, bogat in vitamine si minerale, recomandat in hipertensiune arteriala, reumatism, guta si astenie sexuala. Poate de aceea, vechii greci o considerau planta sfanta.
Telina este bogata in vitamine - A, B1, B2, B3, C, E - minerale - calciu, cupru, iod, fier, zinc - celuloza si uleiuri eterice.
Radacina si frunzele de telina se folosesc ca aliment si ca medicament cu puternice proprietati terapeutice.
Telina mai este numita si "matura reumatismelor" deoarece provoaca eliminarea toxinelor din organism si a acidului uric, ceea ce duce la calmarea durerilor persoanelor bolnave de guta.
Pentru ca este un bun drenor pulmonar si un excelent calmant al tusei, se recomanda consumul de telina in timpul racelilor sau al gripelor sub forma de ceai, tinctiura sau in salate alaturi de alte ingrediente.
Ceaiul de telina
Ceaiul se obtine punand patru, cinci frunze de telina tocate marunt, intr-o jumatate de litru de apa clocotita.
Vasul se tine acoperit zece minute, dupa care infuzia se filtreaza. Se beau doua cani de ceai cald, pe zi, de preferinta neindulcit.
Tinctura de telina
Intr-o jumatate de litru de alcool de 40 de grade, se pune la macerat o radacina de telina de marime medie, tocata marunt sau eventual data prin masina de tocat carne. Dupa opt, zece zile, se filtreaza amestecul obtinut.
Din acest amestec se beau cate doua lingurite pe zi, cu 30 de minute inainte de masa. Cura cu ti
