Veniturile românilor ar trebui să fie cu aproximativ 50% mai mari pentru a suporta cheltuielile impuse, dacă statul ar percepe tarifele reale pentru căldură, gaze, curent sau transporturi.România, ca oricare alt stat modern, subvenţionează utilităţile de imediată necesitate. Diferenţa dintre costurile reale şi preţurile plătite poate depăşi 100%.

De mai mulţi ani, la nivelul Uniunii Europene se fac diverse calcule pe baza cărora statele ar trebui să renunţe la toate subvenţiile, nu doar la ajutoarele de stat pentru firme.

Mai citeşte şi:

Cine e de vină pentru frigul din apartamente

Gigacaloria explodează la Galaţi. Află aici cât vom plăti la iarnă

Renunţarea completă nu ar interveni, desigur în câţiva ani şi, de fapt, nu au fost trasate orizonturi de timp pentru eliminarea subvenţiilor, dar asta nu ne împiedică să calculăm ce va însemna asta în România.

Deocamdată, pentru gaze, curent sau încălzire nu plătim preţul real, ci un preţ mai mic, iar diferenţa până la acoperirea cheltuielii reale este suportată (subvenţionată) de la bugetul de stat. Nici biletul de tren nu are un preţ care acoperă adevărata cheltuială de transport, pentru că diferenţa este, de asemenea, subvenţionată.

Energia, cea mai controversată

Specialiştii din domeniile la care ne referim au estimat, pentru „Adevărul", care sunt costurile reale ale serviciilor subvenţionate şi au ajuns la concluzia că preţul real al electricităţii este cu 25% mai mare decât cel plătit de populaţie, preţul real al gazelor - cu 40%, iar al termoficării - cu 150% (în Bucureşti).

De asemenea, preţul real al unui bilet de tren este cu 25% până la 40% mai mare decât cel pe care îl plătesc călătorii, în funcţie de rangul trenului. Rezultă că, pentru a putea suporta adevăratele preţuri, românii ar trebui să aibă venituri proporţional mai mari, respectiv cu c