Nu are pensie, nu ştie să scrie, nici să citească. Îşi câştigă existenţa vânzând „măturoaie" în pieţele din Cluj-Napoca. Ana Lingurar are 68 de ani şi locuieşte în comuna Sânpaul. Este văduvă de 20 de ani, are şapte copii şi singura ei sursă de venit sunt „măturoaiele" pe care le confecţionează din crengi de mesteacăn.
Nu a lucrat nicio zi cu carte de muncă, nu primeşte pensie, întreaga viaţă a avut grijă de soţ, de cei şapte copii şi de gospodăria din comuna Sânpaul. De 20 de ani, a rămas fără bărbat. Nu a abandonat însă lupta cu viaţa şi s-a dedicat copiilor care, acum, sunt „duşi departe, în lume". De câţiva ani, Ana Lingurar a început să confecţioneze „măturoaie", pe care le vinde săptămânal în pieţele din Cluj-Napoca. „Munca nu e ruşine! Doară nu am să dau în cap la nimeni, ca să am ce băga în gură. Am învăţat de la alţii, mai bătrâni ca mine, din sat să fac măturoaie", explică femeia.
Câştigă 60 - 70 de lei pe lună
Bătrânei îi ia o zi întreagă să adune mănunchiul de crengi de mesteacăn din pădurea de la Vâlcele şi încă una pentru a confecţiona în jur de 20 de „măturoaie". „O dată pe săptămână, vin cu ele la Cluj, în piaţă. Nu pot veni mai des, pentru că şi autobuzul costă mult, nu îmi permit", spune femeia. Ana Lingurar a creat o adevărată strategie de marketing, pentru a-şi dezvolta „afacerea". „O măturoaie o dau la 3 lei, dar deja mă cunosc oamenii de pe lângă Cluj, care vin la piaţă. Lor le vând mai ieftin marfa, că mereu au nevoie de măturoaie pe lângă casă", arată Ana Lingurar. În plus, femeia oferă şi un discount: „Dacă cineva vrea să cumpere două măturoaie, mai las la preţ şi vând două la 5 lei", adaugă bătrâna. Într-o lună, femeia reuşeşte să adune în jur de 60 - 70 de lei din vânzarea de măturoaie, bani din care se gospodăreşte cum poate. „Apa şi curentul mă costă cam 15 lei pe lună. Din ce-mi rămâne îmi cumpăr de-ale gurii
