Rabinul-şef al comunităţilor evreieşti din România, Shlomo Sorin Rosen, vorbeşte într-un interviu special despre moştenirea Holocaustului orchestrat de regimul mareşalului Antonescu, despre vină, responsabilitate şi viitor, despre învăţăturile Talmudului şi forumişti, despre Mahmud Ahmadinejad şi mitralierele sprijinite de rafturile bibliotecilor din Israel. "Tot ceea ce trebuie ca răul să triumfe este ca oamenii buni să nu facă nimic", avertizează acesta. Sursa: Agerpres
Început de octombrie peste intersecţiile aglomerate ale Bucureştiului. Plouă mocăneşte. Biroul rabinului Shlomo Sorin Rosen e inundat de un aer seniorial şi cald.
"Măcar atât vă pot oferi, puţină căldură", glumeşte păstorul spiritual al comunităţilor evreieşti din România. E unul dintre cei mai tineri rabini din Europa. Are 32 de ani şi aproape zece mii de oameni pe care încearcă să îi ţină laolaltă.
Pe 9 octombrie, pentru evreii români a fost o zi specială. Ziua Holocaustului. Recent, s-au împlinit şi şaptezeci de ani de la pogromul de la Dorohoi, borna de start a unei istorii sângeroase şi evitate. Moştenirea aceasta este, în egală măsură, a lor şi a noastră.
EVZ: Istoria Holocaustului s-a construit pe clişee. “Evreul care îi păcăleşte pe ceilalţi". “Evreul care, financiar, o duce mult mai bine decât ceilalţi". Cum apar aceste clişee? Şi de ce rezistă ele?
Shlomo Sorin Rosen: Holocaustul a plecat de la nişte ideologii ale purităţii rasei. Nişte ideologii complet aiurea care au prins rădăcini în condiţiile în care Europa avea probleme financiare. Modelul ţapului ispăşitor merge în perioade de criză. Întotdeauna se găseşte cineva pe care se poate arunca vina. Problema Holocaustului e foarte stranie în România.
În toate războaiele ţării, evreii au luptat pentru România. Există monumente în cimitire, morminte de eroi cu nume evreieşti care şi
