Un giurgiuvean cu o afacere mijlocie cu ciuperci dă în jur de 20.000 de euro, pe săptămână, pe amestecul sterilizat de paie şi băligar, adus tocmai din Ungaria
În judeţul Giurgiu sunt doar cinci intreprinzători particulari care au făcut o afacere din cultivarea ciupercilor.
Dar ei, ca toţi ciupercarii din România, se confruntă cu o problemă care le pune în pericol supravieţuirea pe piaţa ciupercilor: procurarea compostului, îngrăşământul din paie şi băligar, care, tratat într-un mod special, asigură condiţiile optime pentru obţinerea recoltelor de ciuperci.
Şi, pentru că nicăieri, în toată România, nu există o fabrică de compost pentru ciuperci, milioane de euro ies din ţară, bani plătiţi de ciupercari şi care le periclitează afacerea.
“Am trecut de la profit, la supravieţuire”
Gabriel Dolipţchi, din Clejani, este un tânăr de 30 de ani, care, în toamna lui 2010 a început o afacere bazată pe cultivarea ciupercilor.
Cu o capacitate de producţie de 50 de tone, lunar, el se consideră “un ciupercar de clasă mjlocie” şi spune că cel mai greu îi este cu procurarea compostului.
“Pentru că vreau un compost de calitate îl aduc tocmai de la 900 km, de la o fabrică de lângă Budapesta. Până în prezent am adus câte 2 camioane de câte 20 de tone, în fiecare săptămână, ceea ce înseamnă o cheltuială de 20 de mii de euro, bani care ies din România”, explică Dolipţchi.
El spune că din cauza crizei a trecut de la profit, la supravieţuire şi că va mări afacerea în speranţa obţinerii unui profit.
“Eu am avantajul că asigur distribuţia mărfii până la ultimul client. De asemenea, am şi alte afaceri care mă ajută să rezist şi cu ciupercile”, explică Dolipţchi. “Când mai
Compost
