Procedurile UE sunt deja greoaie, însă oficialii români nici măcar nu le încep. Asta este explicaţia pentru gradul redus de absorbţie a fondurilor pentru infrastructură. Pe nici unul dintre tronsoanele care separă Nădlac de Constanţa, gradul de absorbţie nu depăşeste 50%.

În 2012, Ungaria va finaliza ultimul tronson de autostradă care o desparte de România, Mako-Nădlac. Şoferii vor trece de pe o autostradă nou-nouţă cu patru benzi pe un drum naţional cârpit, pe care zonele cu două benzi pe sens sunt rarităţi.

Bun venit în România, ţara care n-a reuşit să ia decât 30 de milioane de euro din cele 4,57 miliarde puse la dispoziţie de UE pentru infrastructură. Iată cum arată lungul, sinuosul şi accidentatul drum al banilor europeni de la Nădlac până în portul Constanţa: 820 de kilometri, 14 ore şi mai puţin de 1% rată de absorbţie.

1. Nădlac-Arad

Traficul se înghesuie pe drumul naţional de două benzi. Autostrada care ne-ar lega de proiectul ungurilor nu a fost începută, deoarece Ministerul Transporturilor nu a trimis proiectul la Comisia Europeană. Termenul iniţial de finalizare era 2006, ministrul Transporturilor din 2003 declarând că e posibilă începerea lucrărilor anul următor. Ultimul termen avansat e 2013.


Distanţă: 39 km


Trafic: 16.000 maşini/zi


Cost total: 432 mil. euro (66% UE)


Stadiu: 0%

2. Centura Arad

Oraşul are o centură, însă şoferii trebuie să stea la bariera căii ferate spre Bucureşti. Cele 70 de treceri de trenuri determină închiderea barierei trei ore pe zi. Lucrările la centura-autostradă au fost începute abia anul trecut de către consorţiul FCC-Porr, iar dacă banii vor fi viraţi la timp, tronsonul ar trebui să fie gata anul viitor. Proiectul de finanţare a fost trimis târziu la Comisia Europeană şi încă nu a venit acceptul.


Distanţă: 12 km


Trafic: 16.000