Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii vor fi desemnaţi dintre magistraţii aleşi ai CSM care şi-au depus candidaturile, în condiţiile în care zece dintre ei au ocupat deja funcţii de conducere până în prezent, iar legislaţia prevede că mandatele nu pot fi reînnoite.

În cei cinci ani de la înfiinţarea Consiliului Superior al Magistraturii, funcţia de preşedinte a fost ocupată de judecătorii Dan Lupaşcu, Iulian Gâlcă, Lidia Bărbulescu, Anton Pandrea şi Virgil Andreieş. Funcţia de vicepreşedinte a revenit procurorilor Liviu Dăscălescu, Cristian Deliorga, Dan Chiujdea, Graţiana Isac şi Bogdan Licu.

În opinia unor magistraţi, tradiţia CSM ar putea să se schimbe în acest an, în sensul că toţi cei cinci procurori din Consiliu au ocupat funcţia de vicepreşedinte şi, având în vedere că regulamentul Consiliului prevede că mandatul de 1 an nu poate fi reînnoit, procurorii vor putea candida numai pentru funcţia de preşedinte. Astfel, pentru prima dată în istoria Consiliului Superior al Magistraturii, funcţia de preşedinte ar putea fi ocupată de un procuror, iar cea de vicepreşedinte, de un judecător, au declarat magistraţi, pentru NewsIn.

Potrivit aceloraşi surse, legislaţia ar putea fi interpretată şi în sensul în care o persoană care a ocupat o funcţie de conducere poate candida din nou pentru acelaşi post, dar să nu fie două mandate succesive.

Preşedintele SoJust, Cristi Danileţ, a declarat pentru NewsIn că, în cazul în care vor candida magistraţi care au mai ocupat funcţii de conducere, soluţia ar fi ca un procuror să fie preşedintele CSM, iar un judecător, vicepreşedintele instituţiei. Cristi Danileţ a menţionat că şi la alegerile din acest an, proiectele de management ale candidaţilor se vor afla după vot, deşi asociaţiile magistraţilor au cerut, în mod repetat, ca proiectele de management să f