Bugetul pentru 2011 trebuie predat în Parlament, dar deocamdată nu a fost discutat în nicio şedinţă de guvern.

În acest ritm, România riscă, din păcate, să intre iarăşi în iarnă fără buget, aşa cum s-a întâmplat în 2008 şi 2009.

Întârzierea este rea, dar şi mai rău ar fi ca bugetul pe 2011 să fie din nou un buget eşuat, aşa cum au fost cele din 2008, 2009 şi 2010, care au presupus un nivel al creşterii economice care s-a dovedit de neatins.

Situaţia este şi mai complicată pentru că, după doi ani de scădere brutală, guvernul nu are curajul să facă un buget pe scădere, deşi ajustările fiscale şi bugetare dure din iunie 2010 au fost determinate chiar de lipsa unei bugetări corecte pentru anul în curs. Este greu să vii în Parlament cu un buget care să prevadă un PIB în scădere în 2011, în condiţiile în care deja toate economiile din Europa au intrat pe plus, iar pentru 2011 nivelurile de creştere din Franţa, Germania sau Turcia reintră aproape pe traseul dinainte de criză.

În 2010, guvernul Boc a propus Parlamentului, cu acordul FMI, un buget care prevedea o creştere economică de 1,3% şi venituri la bugetul consolidat în creştere cu 6%. În 2009, creşterea estimată iniţial fusese de 4% iar cea a veniturilor bugetare de 16%. Şi în 2009 şi în 2010 bugetele au eşuat.

Dacă în 2009 au fost oarecum de înţeles ajustările de la plus 4% la -7% la PIB până la finalul anului, având în vedere pe de o parte îngheţarea comerţului internaţional, deci prăbuşirea exporturilor şi pe de altă parte îngheţarea finanţărilor, deci scăderea consumului, pentru 2010 eroarea rămâne neexplicabilă.

În 2010, evoluţiile pe plan extern au fost conform aşteptărilor, ceea ce de altfel s-a şi văzut în nivelul exporturilor, care au crescut cu 25% faţă de 2009, revenind astfel la nivelul record atins în 2008.

"Surpriza" a venit din partea consumului, care în loc să cre