Iasi. Capitala neoficiala, dar mandra, a Moldovei. Istorie multiseculara, bla-bla. Eu l-am descoperit, spre rusinea mea, tarziu si trebuie sa recunosc, e un oras care imi place. Linistit, curat, arhitectura plina de staif, fete elegante, mancaruri alese. Lumea nu claxoneaza. Parol!
Si, o data pe an, aparem noi, caravana raliurilor romanesti, o gasca de nebuni mai mult sau mai putin frumosi, uni nervosi, altii exaltati, unii foarte profesionisti. Culori, mirosuri de anvelope, benzine speciale si uleiuri arse, masini de ultima tehnologie sau surate mai modeste, toate insa imbracate in straie de “lupta”! Din 2007 revin cu placere la acest raliu de macadam, cu probe superbe si gazde primitoare. Anul acesta placerea urma sa fie exponential crescuta. Veneam la Iasi cu o masina World Rally Car- cea mai performanta categorie de masini de raliu-, ex-Carlos Sainz. Ulterior, am fost acuzat mai mult sau mai putin prieteneste de minciuna prin omisiune chiar de catre un coleg de breasla. Cica masina, de fapt, e ex-Dodo Pitigoi – actualul proprietar al masinii-, celebrul El Matador pierzandu-se in istoria detinatorilor acesteia cam ca si tribul sarmat de la care se pare ca provine numele urbei gazda a raliului. Acu’, cu toata prietenia si respectul pe care i le port lui Dodo, dublul campion mondial spaniol e olecuta mai mare ca statura sportiva decat oricare dintre noi la patrat, asa ca masina ramane pana va fi data la Remat un veritabil Ford Focus WRC ex-Carlos Sainz! Asa deci, o facuram si pe asta sa ne prezentam la start cu crema-cremelor, un vis care la majoritatea pilotilor ramane doar o combinatie interesanta intre fata morgana si fantasma pubera. Cred eu ca a meritat efortul. Ne facusem deja treba in 2010 si, cu cele 2 titluri in buzunar, Clio-ul in pregatire pentru deplasarea in Spania, nu aveam cu ce sa participam. Sigur, solutia facila si logica ar fi fost
