Statul român a fost condamnat de in­stanţa de la Strasbourg ca în maximum 18 luni să adopte măsuri legislative prin care să rezolve problema despăgubirilor în situaţiile imobilelor naţionalizate. Decizia CEDO a fost pronunţată ieri în două hotărâri-pilot: Atanasiu şi Poenaru vs. România şi Solon vs. România. Instanţa europeană a mai decis suspendarea judecării tuturor cauzelor similare timp de 18 luni. Potrivit practicii CEDO, printr-o hotărâre-pilot se constată încălcarea unei prevederi a Convenţiei ce afectează un număr mare de persoane aparţinând statului respectiv. În cadrul unei hotărâri-pilot, CEDO indică măsurile generale ce se impun a fi adoptate în vederea rezolvării problemei cu caracter structural constatate. Măsurile ce urmează a fi luate trebuie să acţioneze retroactiv, astfel încât toate situaţiile în care s-ar putea constata încălcarea Convenţiei să fie soluţionate.

Peste 200.000 de cereri de restituire a proprietăţilor

După ce statul ia măsurile, acestea sunt supuse unui control din partea Curţii. Dacă judecătorii europeni con­si­deră că măsurile sunt conforme cerinţelor CEDO şi după ce verifică dacă problemele persoanelor care s-au adresat Curţii vor fi rezolvate la nivel naţional, printr-o decizie radiază de pe rol acele cauze. 43 de milioane de euro a plătit statul român pe baza hotărârilor pronunţate împotriva sa de CEDO în perioada 2000 - 2009. Mai mult de jumătate din această sumă - 24,5 milioane de euro - a fost plătită doar în ultimii doi ani. Într-un material realizat de Auto­ritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor se arată că au fost înregistrate 202.782 cereri de restituire a proprietăţilor. Din acest total, au fost soluţionate 119.022 dosare, din care în 56.403 dosare s-a propus acordarea de despăgubiri. Din acestea, un număr de 46.701 dosare au fost transmise Secretariatului Comisiei centrale pentru Stabilirea D