Odată cu prima relaţie de iubire se construieşte în mintea noastră imaginea partenerului ideal, pe care îl căutăm şi la care ne vom raporta mai apoi tot restul vieţii. Prima dragoste ne rămâne veşnic în amintire pentru că este şi cea în care ne implicăm emoţional mai mult decât o vom face pe viitor.

Raluca Dranca (25 de ani) l-a cunoscut pe soţul ei Cosmin când erau amândoi la liceu, prin intermediul Veronicăi, verişoara lui, care îi era colegă de bancă. Pentru amândoi aceasta a fost prima relaţie de dragoste serioasă. S-au despărţit însă după ceva mai mult de un an, „cuminte, fără tam-tam", pentru că în clasa a XII-a au ales să urmeze studiile în oraşe diferite. După ce a terminat facultatea la Bucureşti şi un master la Madrid, Spania, Raluca s-a întors acasă. A fost invitată de verişoara lui Cosmin la nunta ei şi, cum el era cavaler de onoare, dar nu avea parteneră, Veronica, mireasa, a rugat-o pe ea să-l însoţească.

Citiţi şi:

Foştii, un pericol pentru actuala relaţie?

Iubire sau dependenţă? Ce vă ţine împreună?

„Ne-am reîndrăgostit fără să ne dăm seama", povesteşte Raluca. Amândoi au mai avut şi alte relaţii până s-au reîntâlnit, dar nu s-au uitat. „Totul părea extrem de natural, de firesc, lângă el. După nici două zile de când ne revăzusem îmi părea că nu am fost nicicând despărţiţi", spune ea.

Pe forumurile de femei de pe internet, doamnele au păreri diferite despre ceea ce înseamnă prima dragoste. Unele spun că nu se uită, altele că da. Totuşi, chiar şi cele care pretind că nu a avut o mare importanţă, îşi amintesc cum arăta primul bărbat pe care l-au iubit în adolescenţă. „Prima dragoste a mea a fost la 14 ani... nu l-am uitat pe tip, în sensul că mi-a rămas intact în memorie chipul lui... a fost frumos tot ce‑am trăit, dar era ceva pur, ingenuu, ceva ce de multe ori nu poţi descrie în cuvinte...", spune una dintre ut