Dacă treci seara pe lângă clădirile de sticlă care au împânzit marile oraşe din România vezi sute de oameni pedalând la biciclete sau alergând pe banda rulantă. Pe o piaţă aflată încă în stadiu incipient de dezvoltare, românii lasă anual în sălile de fitness circa 270-330 mil. euro, conform unui calcul realizat de ZF care ia în considerare faptul că doar patru din 100 de români merg la sala de fitness în fiecare lună, conform unui studiu european, iar în medie un român cheltuieşte lunar circa 25-30 de euro pentru un abonament.
Piaţa sălilor de fitness din România a început să se contureze la începutul anilor 2000, când pe lângă sălile deschise la parterul blocurilor şi cluburile private dezvoltate de antreprenorii independenţi, au pătruns operatori internaţionali. Însă investiţiile masive în această piaţă s-au reflectat în ultimii trei ani când, conform unei estimări ZF care ia în calcul valorile anunţate de principalii jucători, acestea însumează circa 15 mil. euro.
500 de săli de fitness în toată ţara
"În 2008 erau înregistrate la Registrul Comerţului circa 600 de firme cu activitate de fitness, dintre care jumătate nu erau active. Estimez că în România la ora actuală funcţionează în jur de 500 de săli de fitness care respectă cât de cât nişte standarde. Aceste businessuri tot apar şi dispar, este greu de ţinut o evidenţă. Sunt puţine sălile care rezistă trei ani şi asta din cauza managementului prost", spune Cezar Gregoriev, fondatorul Swedish Business Club, companie specializată în consultanţă pentru deschiderea de săli de fitness şi vânzări de echipamente de fitness.
Dacă în Bucureşti au început timid să-şi facă apariţia sălile de dimensiuni mari, în oraşe precum Constanţa, Galaţi sau Iaşi numărul de săli este redus în comparaţie cu potenţialul. "Estimez că 20-25% dintre sălile de fitness din România se concentrează în Capitală. N
