Cancelarul german, Angela Merkel, care conduce cea mai puternică economie a Europei, le-a pus ieri în faţă, la Bucureşti, premierului Emil Boc şi preşedintelui Traian Băsescu o listă de revendicări din partea mediului de afaceri german şi a etnicilor germani din România şi, fără ceremonia obişnuită vizitelor oficiale, a cerut răspicat guvernului să-şi plătească datoriile către firmele germane şi să grăbească retrocedarea proprietăţilor germanilor.

Punctual, severul cancelar, care provine din zona fostei Germanii comuniste care nu se teme de un conflict cu SUA dacă este vorba să-şi apere ideile despre felul în care economia lumii poate ieşi din criză, a smuls de la premierul Emil Boc promisiunea că datoriile statului către firme vor fi plătite, că investitorii vor fi sprijiniţi prin menţinerea cotei de 16%, neimpozitarea profitului reinvestit şi promovarea unei noi legi a parteneriatului public-privat.

Niciodată nemulţumirile firmelor germane faţă de mediul investiţional din România nu s-au auzit mai tare decât atunci când ele au fost rostite de cancelar.

Fostul ministru al transporturilor, Radu Berceanu, a motivat, în trecut, că statul nu plăteşte pentru că firmele, inclusiv străine, care fac drumuri în România nu respectă termenele şi fac lucrări proaste - una dintre referirile sale fiind chiar o firmă germană Max Boegl care în parteneriat cu firma italiană Astaldi a câştigat licitaţia pentru construcţia tronsonului de autostradă Medgidia-Constanţa (31 km.) - valoarea contractului fiind de 211 mil. euro.

Însă Merkel s-a comportat la Bucureşti precum la fel de celebra sa predecesoare, fostul premier britanic în anii '80, Margaret Thatcher, care, la un summit european, în faţa liderilor UE, a bătut cu pumnul în masă strigând:

"I want my money back!".

De altfel, problema banilor a fost primul punct pe agenda discuţiilor, fapt recunosc