Noua rută va reduce durata călătoriilor - cea de la Zürich la Milano nu va depăşi două ore şi jumătate, în loc de trei şi jumătate -, dar va intensifica şi traficul de pasageri şi cel a trenurilor de marfă. Noua rută va reduce durata călătoriilor - cea de la Zürich la Milano nu va depăşi două ore şi jumătate, în loc de trei şi jumătate -, dar va intensifica şi traficul de pasageri şi cel a trenurilor de marfă.
Tunelul subteran Gotthard este cea mai lungă legătură de cale ferată din cadrul proiectului, dar şi cea mai costisitoare: costurile se ridică la 10 miliarde de dolari. Guvernul elveţian a acordat în septembrie 2008 o subvenţie pentru demararea acestui proiect, cea mai mare parte fiind rezervată acestui segment subterant. Costurile de producţie au crescut însă cu 2,73%.
Finalizat cu un an înainte
La început, proiectul prevedea un tunel cu două benzi pe sens, dar s-a ajuns la un compromis: acesta va fi compus din două tuburi paralele, fiecare cu un singur fir de circulaţie, permiţând o excavare mai rapidă şi scurtând timpul de realizare cu doi-trei ani. Timpul de finalizare a fost scurtat, de asemenea, prin excavarea mai multor tuneluri de acces, acestea facilitând construcţia simultană pe mai multe secţiuni.
Citiţi şi: Trenul-avion prinde 1.000 km/oră
Forajul şi construcţia tunelului subteran Gotthard au fost accelerate în ultima perioadă, ceea ce ar putea însemna finalizarea lui în mod neaşteptat cu un an înainte de termen. Lucrul la tunelul de 57 de kilometri de-a lungul Alpilor elveţieni - cel mai lung din lume - a fost programat să se încheie în 2017, dar, în aceste condiţii ar putea fi terminat în 2016. O parte dintre cei implicaţi continuă încă să fie rezervaţi în ceea ce priveşte acest avans. Mai mult decât atât, întrucât tunelul nu va fi profitabil foarte curând, inaugurarea cu un an mai devreme nu va aduce mari avanta
