Industria şi energia sunt principalele sectoare către care se îndreaptă investiţiile germane din România, afaceriştii nemţi pariind pe forţa de muncă bine instruită şi ieftină din domeniul de producţie, spre deosebire de cei din alte state, care s-au orientat preponderent spre sectoarele financiar-bancar.
Germania este unul din cei mai mari investitori în economia românească şi primul partener comercial al ţării noastre. Potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), schimburile comerciale erau la sfârşitul lunii februarie 2010 de 1,94 miliarde de euro, în creştere cu 10,64 % faţă de perioada similară a anului trecut.
Revenirea economiei germane, cel mai mare exportator la nivel mondial, trage după sine şi industria românească, mai ales cea auto, care este ombilical legată de cea a şvabilor. Exporturile româneşti au fost de 904,38 milioane de euro, cu 25,8% mai mult decât în perioada similară din anul 2009, în timp ce importurile au rămas constante, la un nivel de 1,03 miliarde de euro. În spatele statisticilor se ascunde un fapt mai puţin cunoscut: aproape toate modelele de BMW, Audi, Mercedes sau Volkswagen au ori volane, ori cablaje, componente de motor, sisteme de încălzire şi aer condiţionat, lămpi pentru faruri sau anvelope din România.
Companii precum Draxlmaier, INA Schaeffler, Leoni Wiring Systems sau Continental produc aceste subansamble pentru celebrele mărci nemţeşti, având în ţara noastră zeci de mii de angajaţi. Draxlmaier deţine patru fabrici cu peste 15.000 de angajaţi, la Hunedoara, Piteşti, Satu-Mare şi Timişoara. La începutul anului a vândut către Mutares AG fabrica din Codlea, dar se pregăteşte să deschidă o alta lângă Cluj, în parcul industrian Tetarom, unde va produce componente pentru BMW, potrivit unor surse din industria auto.
O altă serie de companii investesc
