În octombrie 1990, Inspectoratul de Transporturi Auto Bucureşti din cadrul Ministerului Transporturilor a prezentat rezultatele primelor studii de fezabilitate pentru construcţia de autostrăzi. Guvernul Petre Roman declarase că printre priorităţile economice ale României se afla construcţia de noi artere care să lege ţara cu Europa civilizată. La 14 august 1990, guvernul adoptase Programul naţional de modernizare a drumurilor publice. Acesta prevedea apariţia în scurt timp a trei autostrăzi noi: "Litoral", pe traseul Bucureşti - Feteşti - Cernavodă - Constanţa; "Prahova", pe traseul Bucureşti -Ploieşti - Predeal şi "Argeş - Transilvania", pe traseul Piteşti - Curtea de Argeş - Cornetu - Tălmaciu - Sibiu.

În octombrie 1990, pe hârtie lucrările avansau cu o rapiditate neobişnuită. Astfel, Inspectoratul de Transporturi Auto Bucureşti a anun­ţat încheierea studiului tehnic pentru tronsonul Bucureşti - Fundu­lea al autostrăzii "Litoral", urmând ca lu­cră­rile să înceapă "în scurt timp". Construcţia urma să fie finanţată din fonduri publice, prin centrala specializată a Ministerului Transporturilor, în cooperare cu firma italiană Italstrada. Pentru celelalte tronsoane: Fundulea - Lehliu, Lehliu - Drajna, Drajna - Feteşti şi Cernavodă - Constanţa urmau să se organizeze licitaţii deschise atât firmelor autohtone, cât şi consorţiilor străine. Licitaţiile ar fi trebuit să se încheie până la sfârşitul anului 1990, pentru ca lucrările să debuteze la începutul lui 1991.

Nici până astăzi, după 20 de ani, autostrada nu a ajuns la Constanţa! Guvernul avea planuri la fel de ambiţioase şi pentru celelalte auto­străzi proiectate. Administraţia Na­ţi­onală a Drumurilor întocmiseră de­ja o bază de date cu firmele speciali­za­te în construcţia de autostrăzi, iar în cel mai scurt timp urmau să fie de­marate negocieri pentru cesiona­rea celorlalte tronsoane: Bucureşti