În 1990, Târgul Internaţional Bucureşti a ajuns la a 16-a ediţie. Românii erau îmbiaţi cu de toate: de la biciclete la avioane.
Perspectiva încheierii unor afaceri în Est a atras businessmeni din întreaga lume. Comasate în pavilioane naţionale sau sosite pe cont propriu, peste 1.000 de firme străine s-au prezentat la eveniment. Şansa părea să surâdă şi celor 190 de întreprinzători din România, care au plătit între 200 de lei (10 dolari) şi 300 de lei metrul pătrat de stand. Se profilau contracte de exclusivitate cu branduri celebre şi parteneriate cu companii multinaţionale. TIB '90 s-a deschis fără ceremonialul tăierii panglicii tricolore. Dar oficialităţile nu au lipsit de la inaugurare. La 10 dimineaţa, prim-ministrul Petre Roman a dat startul expoziţiei. După ce i-a salutat pe ambasadorii străini acreditaţi la Bucureşti, sosiţi şi ei la eveniment, premierul, flancat de miniştrii Vătăşescu şi Fota, a vizitat timp de două ore standurile târgului. Cele mai multe opriri au fost desigur în faţa vitrinelor româneşti.
Firmele autohtone rămăseseră cu obiceiul raportărilor-record de pe vremuri. De pildă, Maşinexportimport se lăuda cu "întreaga gamă de maşini-unelte". Pentru Adevărul, directorul Traian Cruceru enunţa perspectivele de viitor ale întreprinderii: "Acum urmează să ne transformăm în societate comercială şi intenţionăm să ne diversificăm obiectul de activitate. Printre altele, în luna noiembrie vom organiza o expoziţie în RS Moldovenească, unde vom expune peste 40 de tipuri de maşini-unelte. Totodată, vom înfiinţa depozite şi magazine de desfacere în străinătate. Un prim depozit l-am şi deschis în luna septembrie în oraşul Wietten Annen, din Germania, împreună cu firma Voltz". La numărul de produse de profil, România depăşea Canada, Suedia, Polonia. Despre competitivitate însă, directorul evit
