Dupa ce au invatat ani buni in scolile din afara tarii adaptarea la sistemul autohton de invatamint reprezinta un adevarat calvar pentru elevii intorsi in Iasi. Aici trebuie sa se trezeasca dimineata, cu noaptea in cap, sa poarte uniforme sau sa se tunda daca au parul prea lung. Unii isi aduc aminte ca le spuneau pe nume profesorilor, pe cind aici au parte de un tratament mult mai formal, mai rece. "Acolo se crea o legatura de prietenie intre profesori si elevi", povesteste unul dintre copiii intorsi din Spania. Cea mai mare problema este matematica, aproape toti cei intorsi intimpina dificultati serioase la acest obiect. "Ziarul de Iasi" a stat de vorba cu trei elevi care au invatat in strainatate si va prezinta lupta lor pentru a se integra in sistemul nostru de invatamint. Au studiat la scoli din strainatate nu pentru ca ar fi fost vreun moft din partea parintilor, ci pentru ca acestia au vrut sa ii aiba aproape pe toata perioada cit au muncit acolo. Toti au plecat de la virste mici, astfel ca, neinvatind deloc in tara, a fost cu mult mai greu sa se adapteze la modalitatea de predare si la exigentele de aici. Programul, curricula, regulile de ordine interioara si comportamentul profesorilor la clasa i-au derutat mai mult decit faptul ca nu cunosteau decit putin sau foarte putin limba. „Acolo se crea o legatura de prietenie intre profesori si elevi. Noi le spuneam pe nume profesorilor de la clasa, vorbeam cu ei deschis, nu exista sentimentul de frica fata de profesori. Aici majoritatea profesorilor sint reci", a povestit Andrei, elev in clasa a VII-a la Colegiul „C. Negruzzi", care a studiat timp de cinci ani in Spania. Psihopedagogii scolari atrag atentia ca elevii care au studiat un numar de ani in strainatate nu intimpina dificultati in ceea ce priveste comunicarea cu profesorii si colegii, ci din perspectiva adaptarii la programul si curricula scolara. „Eu cred