Majestatea sa Regele Mihai I îşi petrece de regulă sărbătorile de iarnă în castel, împreună cu familia. La Săvârşin, el primeşte colindătorii.
Castelul de la Săvârşin atrage anual turiştii dornici să afle amănunte despre Casa Regală a României. Ţăranii din Săvârşin povestesc amănunte despre plecarea forţată a Regelui Mihai I din ţară şi contrazic toate teoriile că Majestatea sa ar fi plecat cu un tren de valori. După 1990, Castelul de la Săvârşin a fost prima proprietate retrocedată Regelui Mihai. Familia regală îşi petrece aproape în fiecare an sărbătorile la castelul de pe Valea Mureşului.
Haiducii şi răsculaţii au trecut pe la castel
Despre Castelul de la Săvârşin se spune că ar fi fost construit în secolul al XVII-lea. Arhiva castelului a fost distrusă de două incendii, care au mistuit toate actele. În arhiva de la Budapesta există însă acte care atestă că această construcţie, care ulterior va deveni castel regal, a fost construită în jurul anului 1650 şi a fost iniţial un conac de vânătoare al familiei nobiliare Foray. În perioada aceea Ivan Foray a vizitat Africa şi la întoarcere a adus la Săvârşin arbori şi plante exotice pe care le-a plantat în parcul din jurul castelului. Proprietatea de la Săvârşin a familiei Foray a fost atacată de lotri. Aceştia l-au luat ostatic pe contele Foray, vicecomite, şi l-au dus la Gurahonţ, unde a fost pus să scrie în casa unui preot cererea de graţiere pentru 50 de ţărani fugari. Datorită prezenţei de spirit a vicecomitelui Foray, Castelul de la Săvârşin a scăpat de incendiere şi de furia răsculaţilor.
După satisfacerea revendicărilor haiducilor de către împăratul Iosif al II-lea, Foray a fost eliberat. Dar câteva luni mai târziu, în timpul răscoalei moţilor conduşi de Horea, Cloşca şi Crişan, castelul a fost incendiat şi parţial distrus. Contele Andrei Foray a reclădit şi modernizat castelul. Una dint
