Cei 28 de ministri de externe si de aparare ai Aliantei Nord-Atlantice s-au intalnit, azi, la Bruxelles, pentru a discuta despre "noul concept strategic" al NATO pe care sefii de stat si de guverne ar trebui sa il adopte la Summitul de la Lisabona care va avea loc in mai putin de cinci saptamani. Intalnirea de la cartierul general al NATO de la Bruxelles a sta sub semnul divergentelor legate de armele nucleare, apararea antiracheta si de necesitatea reducerii bugetului.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmunssen, a declarat, la Bruxelles, ca "este nevoie de o metoda moderna de aparare in fata unor amenintari moderne" deoarece "scopul principal al NATO, acela de a proteja cele 900 de milioane de persoane din tarile membre nu trebuie sa se schimbe". Statele Unite sustin propunerea legata de amplasarea sistemului antiracheta, insa nu toate tarile sunt de aceeasi parere. Minsitrul german al apararii, Karl-Theodor Freiherr zu Guttenberg, de pilda, a spus ieri ca, in opinia lui "apararea antiracheta este in principiu o idee buna" dar ca de asemenea "probleme precum controlul armelor ar trebui sa fie o componenta importanta". Spre deosebire de Berlin, Parisul insa vrea sa isi apere arsenalul nuclear si autonomia de a decide asupra lui.
In ceea ce priveste costurile, in opinia secretarul general al NATO, instalarea sistemului antiracheta "nu este ieftin, dar nici nu va crea o gaura in buzunar". Daca in ultimii 14 ani, protejarea soldatilor cu sisteme anti-racheta din teatrele de operatiuni a costat NATO aproximativ 800 de milioane de dolari, cu aproximativ 200 de milioane de dolari mai mult din bugetul comun, in urmatorii zece ani, acest program poate fi existins astfel incat NATO sa fie capabil sa apere populatia si teritoriul Europei.
Totodata, Rasmunssen sustine ferm ca dezvoltarea sistemului anti-racheta trebuie sa se faca simultan cu invitare
