Le-a luat Dumnezeu minţile, se simt foarte puternici şi foarte stăpâni pe situaţie, au acces la resurse uriaşe

Starea de comă economică indusă a României printr-o guvernare extrem de nepricepută a primit recent încă două impulsuri negative. Primul, starea de cloşcă a puterii actuale asupra unei infracţiuni extrem de grave săvârşită de Roberta Anastase şi colegii săi în noaptea de 15 septembrie în Camera Deputaţilor. Toţi, în frunte cu Traian Băsescu şi Emil Boc, au făcut un lanţ (in)uman în jurul hoaţei de la Ploieşti, ajunsă al treilea om în stat prin vrerea pre­şe­dintelui ţării. Această perseverenţă în a proteja infractorii şi frauda lor poate avea două explicaţii: le este frică de consecinţele penale sau pur şi simplu nimic nu mai contează pentru ei. Le-a luat Dumnezeu minţile, se simt foarte puternici şi foarte stăpâni pe situaţie, au acces la resurse uriaşe. Încălcarea gravă a legii şi lipsa de răspundere menţinută prin trafic de influenţă politică între centrele pu­te­rii şi Parchetul General adaugă ta­blo­ului sinistru al României de azi încă o tuşă groasă. Greţos de groasă.

A doua palmă primită pe obrazul blond al ţării a venit din partea unuia dintre cei mai influenţi oameni ai Europei şi ai lumii. Cancelarul german Angela Merkel a făcut o vizită fulger la Bucureşti pentru a marca 130 de ani de relaţii diplomatice româno-germane. Ca simplu român am simţit un gust extrem de amar când Kanzlerfrau ne-a bătut obrazul pentru două chestiuni oribile: co­rup­ţia din sistemul românesc şi neachi­tarea unor datorii ale statului român către companiile germane. A fost ca un vas de apă rece turnat în capul celor ce se pregăteau să vorbească despre atmosfera caldă a întâlnirii. Germania, unul din mo­toa­rele Euro­pei, cea la care tânjim de atâţia ani pentru o relaţie func­ţi­o­nală, cu inves­tiţii cât mai ample, ne trage un perdaf sincer şi dur la noi acas