A trăit 13 ani la New-York, a publicat 13 cărţi, şi i s-au jucat 13 piese de teatru. Cu acest bilanţ la zi, Mircea M. Ionescu, cunoscut comentator sportiv, autor dramatic şi om de televiziune, a venit, din luna august, director la Teatrul Valah

De 14 săptămâni, directorul Teatrului Valah face, zi de zi, naveta Bucureşti-Giurgiu, cu microbuzul.

Se scoală înainte de a se lumina de ziuă şi porneşte la drum cu o mapă plină de hârtii, pe care o consultă în timpul călătoriei, pentru a câştiga timp.

“Când ajung la teatru, intru direct în probleme. Nu am secretară, nici secretariat literar, nici şef de protocol şi nici fonduri de protocol. Fac multe treburi care n-ar trebui să-l privească pe un director de teatru şi plătesc din propriul buzunar trataţiile pentru oaspeţi. Nu mi-e uşor, dar vreau să mişc din loc lucrurile la teatru, în ciuda tuturor crizelor şi inerţiilor”, afirmă directorul.

Taximetrist de noapte şi editor de ziar, la New York

În anii’ 80 a fugit din ţară şi, din decembrie 1985, s-a stabilit la New York. Între anii 1987-1993 şi-a câştigat existenţa ca taximetrist de noapte în metropola americană, iar experienţa câştigată atunci o trece în CV-ul personal la capitolul „Academia Vieţii”.

„Am avut şi pistolul la tâmplă şi cuţitul la gât”, mărturiseşte Mircea M. Ionescu. Dar, cum, pe lângă familia pe care o avea de întreţinut, cele două patimi ale vieţii sale, sportul şi teatrul, nu-i dădeau pace, a înfiinţat ziarul în limba română „Lumea Noastă-Lumea Sporturilor”, pe care l-a editat între anii 1987-2005.

În acelaşi timp, a invitat la New York două teatre româneşti care i-au jucat, cu mare succes la public, două creaţii personale: Teatrul Satiricus din Chişinău, cu piesa “Beethoven cântă la pian” şi Teatrul din Giurgiu, cu piesa „Turnătorul şi actriţa”.

„Cred mai mult în luptă decât în victorie”