Apetitul dezvoltatorilor pentru segmentul rezidenţial s-a redus drastic de vreme ce stocul de apartamente noi nevandute a crescut la 8.000 de unităţi. Puţinii dezvoltatorii care mai riscă să investească în acest sector s-au reorientat spre construcţii al căror preţ să coboare la jumătate faţă de ofertele existente pe piaţă.
Majoritatea ansamblurilor rezidenţiale care s-au lansat în ultima perioadă sunt bazate pe sisteme de construcţii neconvenţionale. O caracteristică similară tuturor acestor proiecte este faptul că sunt dezvoltate exclusiv din sursele proprii ale dezvoltatorilor. Tendinţa globală de ecologizare a fondului locativ pare să fie tot mai pregnantă şi la nivel local. Surprinzător, România are cele mai multe case ecologice din Europa. Explicaţia vine din faptul că 20% din fondul locativ al ţării, adică circa 1,6 mil. de unităţi, sunt case construite din chirpici.
„Pe date statistice, România se situează pe locul unu în Europa privind numărul de case ecologice, deoarece 20% din fondul locativ al ţării sunt case construite din chirpici. La noi s-au construit din sărăcie, la ei se construiesc din convingere“, a declarat Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România (APMCR).
Împrumutate din Statele Unite şi Canada, sistemele de construcţii bazate pe materiale neconvenţionale (lemn, OSB, oţel, vată minerală, spume poliuretanice şi polistiren) încep să îşi facă loc printre casele şi blocurile din cărămidă şi BCA.
„Dezvoltatorii au realizat că nu mai pot vinde cu 1.000 de euro/mp. Casele din prefabricate sunt o soluţie de reducere a costurilor, practic este o corelare cu puterea de cumpărare reală. Este adevărat că şi locuinţele pe structură tradiţională sunt mai ieftine, mai ales că pe un teren mic poţi construi un bloc de zece etaje, deci costul terenului este