Ruperea digului şi alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare al exploatării miniere au provocat, acum 39 de ani, cea mai cumplită tragedie pe timp de pace. Dezastrul ecologic provocat săptămâna trecută de noroiul toxic din Ungaria aduce în actualitate un precedent românesc.

Supravieţuitorii şi martorii cumplitei tragedii din zorii zilei de 30 octombrie 1971 descriu scene de sfârşit de lume petrecute atunci când 300.000 de tone de nămol s-au năpustit asupra localităţii Certej. Sterilul a omorât pe întuneric zeci de oameni şi a acoperit blocuri de locuinţe, case, grădini, cămine. Totul a început cu trei bubuituri puternice.

Preludiul morţii

Sâmbătă, 30 octombrie 1971 a fost o zi friguroasă. Ioan Chirla (73 de ani) îşi aminteşte că la ora cinci fără cinci minute dimineaţa se îmbrăca pentru a merge la lucru, când a fost surprins de un zgomot puternic de crengi şi copaci rupţi. „Imediat s-au auzit trei explozii puternice şi s-a întrerupt curentul. Am ieşit repede din casă. Se auzeau pocniturile stranii pe care le făceau blocurile când se prăbuşeau sub forţa viiturii. Atunci au început să se audă în întuneric primele urlete şi strigăte după ajutor. Totul s-a petrecut în câteva minute, timp în care valul de steril a ras totul în cale", povesteşte Ioan Chirla, care la acea vreme lucra ca şofer la mina Certej.

Citiţi şi:

EXCLUSIV: Certej 1971, tragedia uitată a 89 de vieţi îngropate sub 300 de mii de metri cubi de nămol ATENŢIE ! FOTOGRAFII ŞOCANTE !

Ioan Chirla îşi aminteşte şi acum cu groază că toate cadavrele recuperate de militari din mâl erau goale. „Cianura folosită în procesul de extracţie se găsea în nămolul scurs şi a ars hainele de pe oameni. Toate cadavrele care au fost scoase din mâl erau goale, cu urme de lovituri şi arsuri pe corp", spune martorul.

Supravieţuitorul

Râul de steril le făcea militarilo