Nucul este intalnit in zona geografica intinsa din Balcani spre est, pana in Himalaya si sud-estul Chinei. In vestul si nordul Europei a aparut inca de pe vremea romanilor, iar in cele doua Americi de prin secolul al XVII-lea.

Nucile sunt fructe oleaginoase deosebit de hranitoare, foarte indicate in perioada rece a anului. Contin proteine, lipide, glucide si celuloza si sunt bogate in minerale ca sodiu, potasiu, calciu, magneziu, clor, fosfor, sulf, fier, cupru, zinc si iod. Au in compozitie vitaminele C, B1, B2, B5, vitamina PP si caroten. Au valoarea calorica mare, de 630 de calorii la 100 g.

Un studiu realizat de cercetatorii americani de la Barcelona's Hospital Clinico, aparut in publicatia "American College of Cardiology" arata ca nucile, consumate dupa masa, impiedica ingrosarea arterelor, previn bolile de inima si aparitia atacului vascular cerebral.

Pentru ca sunt bogate in cupru, nucile sunt recomandate in regimul persoanelor care sufera de anemie, reumatism sau artroze. Doza zilnica nu trebuie sa depaseasca 100 de grame de miez de nuca.

Continutul bogat in zinc recomanda nucile ca tratament adjuvant in astenie, intarzieri de crestere, tulburari ale sistemului nervos, afectiuni ale pielii, psoriazis si impotenta.

Pentru astenici se recomanda urmatoarea reteta energizanta: un pumn de nuci taiate marunt, amestecate cu o lingura de miere se mesteca indelung, dupa care se bea un pahar de suc de fructe.

Pentru marirea capacitatii de memorare si pentru perioadele de invatare, mai ales in sesiuni de examene, se pot consuma zilnic 10-15 nuci amestecate cu patru linguri de miere de albine poliflora. Amestecul se mananca pe indelete mestecand indelung fiecare inghititura.

Nucile nu sunt contraindicate hepaticilor, doar ca acestia trebuie sa le consume cu prudenta, in cantitati mici. Di