O noapte albă la Ministerul de Finanţe. O noapte în care funcţionarii publici s-au simţit umiliţi, batjocoriţi, un preş de şters pe jos. Totul a pornit de la zâmbetul zeflemitor al ministurlui. Fără soluţii, doar un rânjet în scârbă. Asta i-a făcut pe funcţionari să reacţioneze. Să-l urmeze, să scandeze atunci când acesta s-a dezis de ei. Au aşteptat toată noaptea un semn, un răspuns. Ministrul le-a ţinut companie patru ore în miez de seară, degeaba. Misiunea avea să fie clară şi precisă. "Pe linişte se rezolvă multe". Cei mulţi să tacă, vindem gogoaşa presei şi legea rămâne cum o stabileşte Băsescu-Boc.
● Ora 23.50. Sunt 200 de oameni la etajul unu al Ministerului. Afară, alţi 30 de profesori nu sunt lăsaţi să intre. Marica tocmai le-a adus apă, sandvişuri, cafea. "SPP-ul ne-a numărat! SPP-ul e cu noi! Marica nu te mai ascunde de ei!", ţipă un funcţionar pe hol. Oamenii stau cuminţi-pe scaune, în picioare. Rumoare. Ochii albaştri scanează tot; fac poze cu pocket-uri ţinute la rever şi, când e cazul de vorbă multă, lasă să li se vadă cotul pistolului.
Ministrul a fost zeflemitor! Asta ne-a enervat!
● Ora 24:00. Vine Ialomiţeanu escortat de SPP-işti. Atmosfera devine apăsătoare. Lumea ţipă: "Banii, Banii!". Se închide în cabinet şi, alături de el, intră reprezentanţii sindicatelor şi seful ANAF. Oprescu, Marica şi Blejner. Pe hol, funcţionarii stau ciorchine şi aşteaptă un răspuns. Nu le mai pasă de nimic, de data asta. Vor doar să ne asigure că protestul lor este spontan şi ca sunt liberi!
"Noi lucrăm cu bani, dar nu avem bani! Deja ca să vii la serviciu a devenit costisitor. De ce să ne fie frică că ne dă afară? Şomajul e mai mare decât câştigăm." Referenţi, inspectori debutanţi, principali, superiori, consilieri plus lucrătorii ANAF s-au adunat cu toţii la protest. Oamenilor le-a ajuns la os indolenţa şi nesimţirea guvernanţ