Arhivele româneşti mai ascund multe documente importante, care până acum au fost îngropate şi uitate. Recent, din Arhiva Diplomatică a Ministerului de Externe a ieşit la iveală o hartă care a fost un martor mut al Dictatului de la Viena. Ea a fost găsită şi publicată în premieră în numărul din luna septembrie al revistei Istorie şi civilizaţie.
Să reamintim împrejurările. La 30 august 1940, miniştrii de Externe italian şi german, Galeazo Ciano şi Joachim von Ribbentrop, au decis să taie din teritoriul României Ardealul de Nord, cu o suprafaţă de 43.432 de kilometri pătraţi, pe care să o cedeze Ungariei. La aflarea veştii, ministrul de Externe român, Mihail Manoilescu, a leşinat. Când şi-a revenit, i-a fost înmânată o hartă făcută la scara 1:500.000, pe care era marcată cu tuş negru viitoarea linie de demarcaţie dintre România şi Ungaria. Cei doi "arbitri", Ciano şi Ribbentrop, se semnaseră în partea din stânga sus a documentului. Ce a urmat se cunoaşte în general: ocupaţia horthyistă, soldată cu un număr mare de refugiaţi români în ţara ciuntită, abuzurile groaznice ale autorităţilor de ocupaţie, deportarea evreilor din nordul Ardealului.
Arhivele româneşti mai ascund multe documente importante, care până acum au fost îngropate şi uitate. Recent, din Arhiva Diplomatică a Ministerului de Externe a ieşit la iveală o hartă care a fost un martor mut al Dictatului de la Viena. Ea a fost găsită şi publicată în premieră în numărul din luna septembrie al revistei Istorie şi civilizaţie.
Să reamintim împrejurările. La 30 august 1940, miniştrii de Externe italian şi german, Galeazo Ciano şi Joachim von Ribbentrop, au decis să taie din teritoriul României Ardealul de Nord, cu o suprafaţă de 43.432 de kilometri pătraţi, pe care să o cedeze Ungariei. La aflarea veştii, ministrul de Externe român, Mihail Manoilescu, a leşinat. Când şi-a revenit, i-a fos
