Spectaculoasa operaţiune de salvare a minerilor din Chile a fost urmărită cu sufletul la gură de Alexandru Socolescu, unul dintre supravieţuitorii tragediei produse acum aproape doi ani, la Mina Petrila. Sursa: EPA

Alexandru Socolescu urmează acum un program de recuperare. În timp ce, peste mări şi ţări, 33 de oameni sunt scoşi la suprafaţă cu ajutorul unei cuşti înghesuite, fostul miner salvator Socolescu încearcă să mai şteargă din urmele lăsate de accidentul de la Petrila, de acum aproape doi ani.

În Chile, fiecare nouă ascensiune e întâmpinată cu aplauze, se descătuşează toată tensiunea acumulată în peste două luni. La mina din Petrila, totul s-a întâmplat în decurs de câteva ore, n-a fost timp nici de lacrimi: în urma exploziilor din noiembrie 2008 au murit 13 oameni, iar 10 au fost grav răniţi.

Minerul Socolescu - cel căruia nu i se dădeau decât 4% şanse de supravieţuire când l-au scos - e acum viu, cu gândul alături de oameni de altă naţie, de altă limbă, de altă religie, dar care trăiesc tot din scormonitul pământului. A trăit drama lor în faţa televizorului şi s-a rugat pentru ei. Când se referă la aceşti oameni, spune "ortacii din Chile", adică prieteni, camarazi de muncă.

Dacă ar fi în faţa lui, le-ar adresa câteva încurajări: "Şi eu sunt supravieţuitor. Trecem cu toţii şi prin bine, şi prin rău. Eu le doresc însă numai bine. Atâta vreme cât n-au arsuri sau lovituri, sunt şanse să se recupereze sută la sută. Sper să se recupereze cât mai repede". E mulţumit că respiră şi că poate face măcar atât.

"Eu le doresc numai bine. Sper să se recupereze cât mai repede."

ALEXANDRU SOCOLESCU, miner supravieţuitor

Ieri a început operaţiunea de salvare a celor 33 de mineri chilieni, care au stat blocaţi 68 de zile sub pământ