Reprezentanţii ţărilor NATO s-au reunit, ieri, la Bruxelles, pentru a se pune de acord asupra strategiei Alianţei în contextul noilor provocări şi ameninţări cu care se confruntă.
Actualul concept strategic al Alianţei Nord-Atlantice datează din 1999 şi a fost elaborat înaintea atentatelor din 11 septembrie, înaintea implicării aliaţilor în conflictele din Afganistan şi Kosovo şi a extinderii cu încă nouă ţări membre în estul Europei. Nici ameninţările la adresa ţărilor Alianţei nu mai sunt aceleaşi, celor vechi adăugându-li-se terorismul şi atacurile informatice.
Un nou concept strategic urmează să fie adoptat de către liderii ţărilor NATO, la summitul de la Lisabona, din 19-20 noiembrie, iar reuniunea de la Bruxelles trebuia, în principiu, să înlăture divergenţele de abordare ce mai persistă încă între cele 28 de ţări membre. Cele mai acute sunt de ordin financiar.
În timp ce statele europene, afectate de criză, vor să-şi reducă bugetele militare, SUA se opun. Robert Gates, secretarul american pentru Apărare, s-a declarat îngrijorat că o astfel de decizie ar forţa Statele Unite să cheltuiască ele însele mai mult şi să acopere "găurile" astfel apărute.
În plus, Washingtonul vrea ca partenerii săi să desfăşoare misiuni în afara teatrului tradiţional de operaţiuni al NATO, în vreme ce unele guverne europene susţin că Alianţa n-ar trebui să devină jandarm mondial într-un moment de austeritate şi reduceri de cheltuieli. Ca exemplu, Marea Britanie, aliatul-cheie al SUA în UE, îşi va reduce cu 10% bugetul militar, iar Germania vrea să facă economii în sectorul militar de cel puţin 9,3 miliarde de euro.
Franţa e bănuitoare
O problemă delicată rămâne sistemul de apărare antirachetă al NATO, în Europa. Deşi secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, crede că aliaţii vor fi de acord cu instalarea sistemului, Franţa are îndoieli. Alia
