EXCLUSIV. Corneliu Bîrsan, judecătorul român de la CEDO, explică, într-un interviu pentru Evz, ce a stat la baza hotărârii-pilot ce ar putea schimba "faţa" mecanismului de despăgubire a foştilor proprietari de către stat. Sursa: AGERPRES
Corneliu Bîrsan, judecătorul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), a explicat pentru "Evenimentul zilei" care a fost mecanismul de luare a hotărârii-pilot prin care România a primit, ieri, termen de 18 luni pentru rezolvarea problemei restituirii proprietăţilor naţionalizate în timpul comunismului.
"Problema imensă", după cum o caracterizează judecătorul, a celor peste 1500 de dosare adunate la CEDO în care românii cer despăgubiri nu poate fi rezolvată individual decât cu modificarea unor aspecte legilsative interne, sugerează Corneliu Bîrsan.
În "culisele" deciziei istorice luate ieri la Strasbourg, care ridică inclusiv întrebări legate de modul de funcţionare a Fondului Proprietatea ca mecanism de despăgubire, judecătorii CEDO au constatat că simplele cazuri ale Mariei Atanasiu şi ale Ioanei Poenaru sunt de fapt embleme ale unei probleme sistemice, care trebuie rezolvată de statul român.
EVZ: Care au fost exact elementele decisive ale luării acestei hotărâri-pilot?
Corneliu Bîrsan: Existenţa pe rolul Curţii a unui număr extrem de mare de dosare, peste 1500, în care se pun probleme asemănătoare. Fie că este vorba despre neacordare de despăgubiri, de nerespectarea unor hotărâri judecătoreşti sau a unor decizii adimistrative, toate aceste peste 1500 de dosare au practic acelaşi obiect. Şi atunci, Curtea nu ar putea decât să emită hotărâri repetitive în materie.
S-a luat în considerare în luarea deciziei situaţia Fondului Proprietatea, ca mecanism de despăgubire, şi cum ar afecta funcţionarea lui?
Sigur că în examinarea cauzei-pilot s-a avut în vedere
