În perioada 6-9 octombrie, a avut loc la Sinaia al 49-lea Congres Naţional de Cardiologie, noutatea evenimentului fiind prezentarea rezultatelor studiului SHIFT (Systolic Heart failure treatment with the If inhibitor ivabradine Trial), cel mai mare studiu de morbi-mortalitate în tratamentul insuficienţei cardiace cronice, studiu ce a fost conceput să evalueze dacă ivabradina îmbunătăţeşte pronosticul, simptomele şi calitatea vieţii, atunci când este adăugată tratamentului pacienţilor cu insuficienţă cardiacă şi frecvenţă cardiacă ≥ 70 bpm.
Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate în România. Insuficienţa cardiacă înseamnă afectarea capacităţii inimii de a pompa în mod eficient sângele în organism şi de a menţine o circulaţie suficientă pentru a satisface nevoile organismului.
Pe lângă factorii de risc deja bine cunoscuţi (diabetul zaharat, obezitatea, colesterolul crescut, sedentarismul, hipertensiunea arterială), studii recente au demonstrat că frecvenţa cardiacă (numărul de bătăi ale inimii pe minut) influenţează, de asemenea, riscul de evenimente coronariene. Tratamentele actuale au scăzut mortalitatea şi morbiditatea în rândul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă cronică. Însă, pe lângă scăderea frecvenţei cardiace, aceste tratamente au şi alte efecte, cum ar fi scăderea puterii de contractare a inimii, scăderea nedorită a tensiunii arteriale, oboseala.
„După 20 de ani avem un leac nou pentru insuficienţa cardiacă, cu o importanţă clinică majoră. Problema insuficienţei cardiace este că a atins proporţii endemice la nivel global din cauza îmbătrânirii populaţiei şi este necesară identificarea unor metode mai bune de tratament. Rezultatele arată că ivabradina poate reduce riscul agravării bolii şi riscul de deces prin insuficienţă cardiacă la un număr mare de pacienţi, fără efecte adverse semnificative, ceea ce ar trebui să aibă u
