În perioada 29 septembrie-1 octombrie 1990, Institutul Român de Sondare a Opiniei Publice (IRSOP) a realizat un sondaj de opinie referitor la situaţia econo­mică şi socială a ţării, după nouă luni de la revoluţie. Eşantionul a fost de 2.190 de persoane, reprezentativ la nivelul ţării pentru persoanele de peste 17 ani. Datele acestuia au fost publicate în ziarul România liberă. Sondajul a urmărit să analizeze reacţiile românilor faţă de proiectele guvernului privind privatizarea şi să constate în ce măsură au înţeles aceştia etapele şi consecinţele tranziţiei spre economia de piaţă.

La întrebarea referitoare la poziţia faţă de privatizare, 67% dintre repondenţi au afirmat că erau de acord, 17% s-au declarat împotrivă, iar 16% au spus că nu se pronunţă. O altă întrebare a sondat părerea românilor despre ritmul privatizării. Cei chestionaţi au susţinut în proporţie de 49% că doreau o trecere rapidă la economia capitalistă, în timp ce 38% dintre cei chestionaţi erau de părere că trebuia adoptat un ritm mai lent. Chiar dacă declarativ cetăţenii incluşi în sondaj susţineau privatizarea, când au fost întrebaţi dacă ar risca să întemeieze o afacere proprie nu au mai fost aşa de categorici. 62% au afirmat că nu doresc să investească într-o afacere proprie, în vreme ce doar 20% s-au arătat dispuşi să rişte.

O altă secţiune a sondajului s-a referit la poziţia românilor faţă de investiţiile străine. Doar 5% dintre cei chestionaţi erau de acord ca întreprinderile de stat să fie vândute în întregime străinilor. Cel mai însemnat procent dintre intervievaţi - 57% - erau de părere că economia de stat trebuia privatizată printr-un sistem mixt, cu participarea capitalului străin şi cel autohton. Deşi opiniile majoritare erau pro-privatizare, fie cu capial străin sau autohton, românii erau împărţiţi în mod apro­ximativ egal în privinţa dorinţei de a lucra la stat