Dezvoltarea tot mai inteligentă a microorganismelor le face rezistente în faţa tratamentelor, îmbolnăvirile cauzate de ele devenind un pericol real la nivel global. La această problemă am „contribuit” şi noi prin abuzul de antibiotice.

Aproape jumătate din europenii participanţi la un Eurobarometru recent au răspuns că „antibioticele sunt eficiente împotriva răcelii şi gripei". Este una dintre cele mai frecvente confuzii, care nu numai că duce la agravarea simptomelor şi la complicarea bolii, dar generează şi rezistenţa bacteriilor faţă de tratamentul antibiotic. Această greşeală derivă şi din asemănarea simptomelor infecţiilor virale cu cele ale celor bacteriene. Astfel, febra e un simptom comun în ambele tipuri de infecţii. Antibioticele trebuie prescrise numai în urma diagnosticului de infecţie bacteriană, pus în urma unor analize precum antibiograma.

În încercarea de a supravieţui, virusurile umane se pot combina cu tulpinile care afectează animalele

Vaccinul contra răcelii, o iluzie

Cea mai comună infecţie virală, răceala obişnuită este produsă de peste 200 de virusuri diferite, jumătate din ele neputând fi identificate. De aceea, crearea unui vaccin împotriva răcelii este aproape imposibil de realizat. De altfel, răceala nu beneficiază de un tratament specific, folosindu-se în acest sens medicamente pentru reducerea simptomelor pe care le provoacă (roşu în gât, febră etc.). Spre deosebire de răceală, gripa este produsă de un singur virus (Myxovirus influenza), împărţit în trei tipuri (A, B, C), cu subtipuri care se modifică de la an la an.

Cum ne atacă virusurile

Pentru a se reproduce, virusul are nevoie de o celulă-gazdă, unde îşi eliberează materialul genetic. Apoi, enzimele celulei-gazdă contribuie la formarea altor particule de virus. Astfel, vor fi atacate şi alte celule sănătoase. În faţa acestui atac, se ac