Un scut anti-rachetă menit să protejeze populaţia europeană ar trebui să primească aprobarea liderilor NATO în noiembrie, dar problema se arată dificilă. Miniştrii de Externe ai Alianţei nu au găsit un consens, joi, la Bruxelles. Transmite corespondentul RFI, Mihaela Gherghişan.
Un scut anti-rachetă menit să protejeze populaţia europeană ar trebui să primească aprobarea liderilor NATO în noiembrie, dar problema se arată dificilă. Miniştrii de Externe ai Alianţei nu au găsit un consens, joi, la Bruxelles. Transmite corespondentul RFI, Mihaela Gherghişan (audio).
Scutul anti-rachetă american, care va fi instalat în Polonia ar putea apăra întreaga populaţie a Europei, dacă statele membre europene ale NATO s-ar conecta la sistemul american.
Nu toată lumea este însă de acord cu acest principiu. Franţa şi Germania şi-au exprimat din nou punctul de vedere contrar.
Germania vede cu ochi buni retragrerea armelor nucleare americane de pe teriotriul său şi substiuirea lor cu acest nou model de apărare.
Mult mai tradiţionalistă, Franţa doreşte să-şi păstreze arsenalul nuclear, iar scutul anti-rachetă să fie doar complementar.
În fine, din afara Alianţei, Rusia păstrează o reticenţă clară faţă de acest proiect american, pe care-l consideră o ameninţare.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen a lansat o invitaţie Rusiei, să participe la discuţiile liderilor Alianţei la Lisabona, în noiembrie, pentru a demitiza pericolul, invitaţie la care Moscova încă nu a răspuns.
În fine, România este entuziastă privind acest proiect, care ar costa global 110 milioane de euro, pentru zece ani.
Bucureştiul nu este însă interesat de problema financiară, întrucât conectarea la sistemul american ar fi plătită de NATO, iar costul interfaţei în România ar fi suportat de SUA. Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan.
Un scut a
