Salariatii din Ministerul Finantelor Publice au inceput ieri o greva spontana nemultumiti de faptul ca pe ultimii fluturasi de salariu nu au mai fost trecute si “stimulentele” care, ironic, ii stimuleaza sa munceasca.
De ce aceasta disputa? Fostul ministru al Finantelor Publice, Sebastian Vladescu, a pastrat stimulentele pe care le acorda angajatilor, desi a procedat la reducerea salariilor de baza cu 25%, asa cum s-a intamplat in tot sistemul bugetar. Insa, aceasta decizie a fost cea care a condus la remanierea lui Vladescu, potrivit chiar declaratiilor presedintelui Traian Basescu, care ii recomanda lui Gheorghe Ialomitianu, noul ministru de finante, sa nu repete aceasta greseala. Zis si facut. Sporurile au fost taiate.
“Salariile angajatilor din Ministerul Finantelor Publice se claseaza pe ultimul loc in sistemul bugetar”, se arata intr-un comunicat de presa. De ce? Pentru ca sistemul pe care a functionat remunerarea angajatilor de la Finante a fost bazat pe salarii mici si stimulente care sa majoreze venitul net. Cand erau realizate majorari, de cele mai multe ori, erau crescute stimulentele, salariul ramanand la aproximativ acelasi nivel.
Dar angajatii din Finante nu au deranjati, la acel moment, de dezechilibrul dintre ponderea salariilor si cea a stimulentelor pentru ca cele din urma asigurau venituri semnificative, cu mult peste cele din alte ministere sau din sectorul privat.
Spre exemplu, din date oficiale, ministrul de resort avea in urma cu cateva luni un venit net lunar de circa 5.000 de lei, iar secretarii sai de stat castigau lunar intre 4.000 si 5.000 de lei. Totusi, directorul cabinetului ministrului era platit mai bine decat ministrul, cu 6.000 de lei pe luna, iar asistenta cabinetului era platita la fel ca si un secretar de stat. Totusi, angajatii de la cabinet sau de la alte departamente nu aveau acelasi salariu de ba
