Scrisorile Veturiei Goga aruncă o nouă lumină asupra lui Constantin Brâncuşi.

Istoricul clujean Gheorghe Bodea, autorul volumelor monografice dedicate vieţii şi activităţii lui Octavian Goga, atât de apreciate de critică, dar şi de cititori, a dăruit culturii române o nouă carte: „Înveşnicirea". Este un volum amplu, cu documente ce ilustrează o seamă de aspecte ale vieţii „castelanei" de la Ciucea - Veturia Goga -, inventare, procese-verbale, dar mai ales o mulţime de scrisori adresate de văduva lui Octavian Goga diferiţilor ei prieteni şi cunoscuţi, dar şi autorităţilor şi, mai ales, lui Petru Groza, primul-ministru postbelic. O bună parte dintre ele redau strădania ei de decenii pentru a realiza mau¬soleul unde astăzi ea şi marele nostru poet îşi dorm, alături, somnul de veci.

În acest context de frământări pentru înălţarea mausoleului, Gheorghe Bodea redă şi o măr¬turisire a Veturiei Goga legată de vizita lui Constantin Brâncuşi la Ciucea: „În vara anului 1938 am venit la Ciucea cu Brâncuşi, care se găsea în ţară pentru lucrarea cea mare de la Tg. Jiu şi care era atunci pe sfârşite. El era impresionat de aşezarea pitiorescă a complexului spunându-mi: «Eu vreau să fac mormântul lui Goga. Acum trebuie să plec la Paris, dar peste câteva luni mă întorc şi voi lucra aici». I-am mulţumit, dar l-am rugat să îmi facă o schiţă după care voi lucra cu experţii de aici. Mi-a răspuns: «Eu nu lucrez cu schiţe şi desenuri, iau cio¬canul şi dalta în mână şi aşa şi termin».

Aşa a şi lucrat, după cum se ştie... Din păcate însă, Brâncuşi n-a avut şansa să dăruiască ţării încă un monument. Am aşteptat două luni, după care artistul m-a vestit că este împiedicat să vină imediat, dar ar veni sigur la primăvară. Eu n-am mai putut aştepta şi am început lucrarea după planurile arhitectului G.M. Cantacuzino. Cu toate că Dealul Pleşului - pe care este ridicat mausoleul -